Sindromul de gură uscată apare atunci când producţia de salivă este insuficientă pentru a menţine o hidratare optimă a cavităţii bucale. Află cum se manifestă şi care sunt cauzele principale.
Saliva are un rol de bază în cadrul digestiei, prevenind infecţiile bucale, inflamarea gingiilor şi cariile.
Neutralizează efectul negativ al bacteriilor din cavitatea bucală şi menţine sănătatea orală. Sindromul de gură uscată poate cauza multe dificultăţi.
De exemplu, ţi se poate părea că mâncarea nu mai are acelaşi gust, ai putea avea probleme când mesteci sau când înghiţi şi, în cazuri mai rare, xerostomia poate cauza inclusiv probleme de articulare a cuvintelor.
Reducerea producţiei de salivă nu este numai deranjantă, ci poate provoca probleme grave ale dinţilor şi o digestie mult mai lentă.
Iată ce simptome are sindromul de gură uscată:
– saliva vâscoasă;
– respiraţia urât mirositoare;
– dificultăţile de mestecare;
– vorbirea mai greoaie;
– problemele la înghiţire;
– iritarea gâtului sau durerile în gât;
– senzaţia de arsură la nivelul cavităţii bucale;
– răguşeala;
– uscarea limbii;
– modificări ale gustului;
– intoleranţa pentru alimentele sărate, acre sau picante;
– buzele uscate sau crăpate;
– urmele de ruj de pe dinţi;
– gingivita;
– cariile dentare.
Cauze şi factori de risc
Sindromul de gură uscată se manifestă atunci când producţia de salivă scade drastic şi este foarte important să cunoşti principalele cauze. Dacă înveţi să gestionezi factorii de risc vei putea reduce simptomele neplăcute şi vei îmbunătăţi igiena orală.
Iată care sunt principalii factori care pot determina această afecţiune:
1. Medicamentele
Antidepresivele, tratamentele pentru hipertensiunea arterială sau cele pentru diminuarea anxietăţii pot avea drept efect secundar xerostomia. De asemenea, antihistaminicele, decongestionantele, medicamentele care previn spasmele musculare sau analgezicele pot avea acelaşi efect negativ.
2. Înaintarea în vârstă
Odată cu trecerea anilor este probabil să aibă loc o diminuare a producţiei de salivă datorită unui meniu deficitar sau a altor probleme de sănătate. Maladia Alzheimer este în general asociată cu sindromul de gură uscată.
3. Chimioterapia
Acest tip de tratament poate modifica textura sau cantitatea de salivă produsă de organism. Este posibil să fie un efect secundar temporar sau permanent.
4. Radioterapia
Radioterapia direcţionată spre zona gâtului sau a capului poate deteriora glandele care produc salivă.
La fel ca şi în cazul chimioterapiei efectul poate fi temporar sau permanent.
5. Traumele asupra terminaţiilor nervoase
Accidentele, traumele sau intervenţiile chirurgicale pot avea ca efect xerostomia.
6. Diabetul
Dacă nu este diagnosticat şi controlat cu ajutorul unui tratament adecvat, diabetul poate avea drept simptom şi sindromul de gură uscată.
7. Accidentul vascular cerebral
În funcţie de tipul de accident vascular cerebral şi de gravitate acest simptom ar putea deveni unul permanent.
8. Boala Alzheimer
Potrivit Asociaţiei pentru Boala Alzheimer această afecţiune are drept simptom şi xerostomia datorită unui consum insuficient de lichide, precum şi ca efect al tratamentului specific.
9. HIV/ SIDA
O producţie foarte scăzută de salivă este detectată foarte des în cazul pacienţilor care au primit acest diagnostic, fiind mult mai evidentă la copii. În plus, medicamentele prescrise au acest efect secundar.
10. Fumatul și mestecatul tutunului
Sindromul de gură uscată dispare rapid odată cu renunțarea la fumat sau la utilizarea tutunului.
11. Alcoolul
Consumul excesiv de alcool poate provoca xerostomia, dar și alcoolul conținut de unele tipuri de apă de gură poate avea același impact negativ.
Majoritatea persoanelor care suferă de xerostomie ignoră afecțiunea și nu se adresează medicului decât în momentul în care se observă și alte efecte negative. Dacă nu este tratată la timp, xerostomia poate cauza probleme grave ale danturii și la nivelul digestiei