Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii.
Am stat de vorbă cu Dr. Eduard Ovricenco, medic primar medicină internă, medic primar cardiologie, dr. în ştiinţe medicale, care a răspuns la o serie de întrebări despre afecţiunile din zona cardiologică, cum pot fi recunoscute, tratate şi, mai ales, prevenite.
Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii.
Un nivel de trai scăzut, apartenenţa la un mediu social defavorizat, alături de carenţele educaţionale reduc dramatic aderenţa la aceste măsuri profilactice. Trebuie menţionată şi îmbătrânirea populaţiei, vârsta reprezentând un factor de risc neinfluenţabil pentru bolile cardiovasculare.
Amputaţiile datorate bolilor arteriale periferice, handicapul motor şi comunicaţional determinat de accidentele cerebrovasculare, dificultăţile în îndeplinirea activităţilor curente (igienă personală, îmbrăcat, alimentaţie, deplasările zilnice) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de clasă înaltă sunt doar câteva exemple.
Există programe de screening la nivel naţional pentru afecţiuni cardiologice?
Dr. Eduard Ovricenco: Pentru anii 2017-2018, Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate vor derula şi finanţa mai multe programe cu viză profilactică fiind două din programele care se adresează subiectului nostru.
Nu trebuie uitat Programul naţional de diabet zaharat, care deşi este un program curativ se adresează unuia din factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare.
De la ce vârstă este indicat un control cardiologic periodic?
Dr. Eduard Ovricenco: Algoritmii de evaluare a riscului cardiovascular se adresează de regulă persoanelor cu vârsta peste 40 de ani.
Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare congenitale, cu diabet zaharat, cu anomalii metabolice congenitale, cu patologie cardiovasculara asociată sarcinii, cu anomalii în procesele de coagulare ale sângelui, sportivii de performanţă sunt câteva din grupurile populaţionale care beneficiază de o supraveghere cardiologică intensivă înaintea acestei vârste.
Care sunt lucrurile de bază pe care orice persoană trebuie să le ştie despre afecţiunile cardiologice?
Dr. Eduard Ovricenco: Cele mai frecvente boli cardiovasculare acute – atacul cardiac şi accidentul cerebrovascular – se produc prin oprirea fluxului de sânge către anumite segmente din muşchiul cardiac sau porţiuni din creier.
De departe, cauza cea mai frecventă a acestor „blocaje“ este placa aterosclerotică din peretele arterelor coronare sau arterelor cerebrale, care se fisurează sau se rupe şi determină formarea unui cheag de sânge obstructiv. Frecvent nu există simptome ale bolilor cardiovasculare, atacul cerebral sau cardiac reprezentând manifestarea inaugurală a bolii.
Simptomul tipic al unui atac cardiac este durerea sau disconfortul în regiunea sternului dar şi / sau în braţe, în umeri, în coate, maxilar sau în spate. Acest simptom capătă greutate dacă este însoţit de transpiraţii reci, greaţă şi vărsături, senzaţie de lipsă de aer, leşin.
Simptomul cel mai comunal unui atac cerebral este reprezentat de scăderea bruscă a forţei în mâna şi piciorul de aceeaşi parte a corpului cu sau fără apariţia asimetriei la nivelul feţei.
Persoanele care prezintă unul sau mai multe din aceste simptome sau persoanele din anturajul acestora trebuie să solicite asistenţă medicală de urgenţă.
Care sunt factorii de risc pentru a dezvolta o afecţiune cardiologică?
Dr. Eduard Ovricenco: Pe primul loc ca frecvenţă în rândul factorilor de risc cardiovascular sunt cei comportamentali. Dieta nesănătoasă cu o singură masă pe zi, cu exces caloric, cu exces de sare, grăsimi saturate sau edulcoranţi industriali de tipul siropului de glucoză-fructoză, fumatul, sedentarismul, alcoolul în exces sunt în fruntea listei.
Consecinţele acestui mod de viaţă dăunător sunt reprezentate de factorii de risc „intermediari“ creşterea nivelului lipidelor serice (colesterol, trigliceride), obezitate, toleranţă scăzută la glucoză şi diabet zaharat, hipertensiune arterială.
Alţi factori de risc sunt reprezentaţi de schimbările socio-economice şi culturale din lumea contemporană: globalizarea, urbanizarea, îmbătrânirea populaţiei, stresul crescut, sărăcia. Nu trebuie uitată nici ereditatea – factorii genetici.
Vârsta medie de apariţie a manifestărilor bolii cardiace ischemice este de 65 de ani, iar afectarea degenerativă a valvelor inimii şi a apariţia manifestărilor de insuficienţă cardiacă este apanajul vârstelor de peste 70 ani. Din nefericire, expunerea agresivă la factorii de risc comportamentali şi economico-sociali, determină scăderea progresivă a acestor vârste.
Ne spuneţi câteva lucruri pe care le poate face orice persoană pentru a nu ajunge la dumneavoastră cu o afecţiune cardiologică?
Elementul central al prevenţiei bolilor cardiovasculare este schimbarea stilului de viaţă. Dacă vârsta şi contextul social şi economic nu pot fi practic influenţate, modificările comportamentale individuale în direcţia unui comportament sănătos reprezintă o strategie aplicabilă.
Pe primul loc se află renunţarea la fumat. Un regim alimentar cu mai multe mese zilnic, de preferat la ore fixe, reducerea aportului de sare, grăsimi şi băuturi gazoase dulci, creşterea consumului de fructe şi legume, cel puţin două mese cu peşte săptămânal şi evitarea excesului de alcool reprezintă o completare binevenită.
Combaterea sedentarismului prin renunţarea la folosirea exagerată a autoturismului personal, înlocuirea cu mers pe jos sau cu bicicleta, folosirea scărilor de la locuinţa personală sau locul de muncă.
Atunci când sunt asociaţi şi factorii de risc „intermediari“ – dislipidemii, hipertensiune arterială, diabet zaharat – în special în prezenţa unei eredităţi încărcate, tratamentul corect, după indicaţiile medicului, a cestor afecţiuni reprezintă un element important al profilaxiei bolilor cardiovasculare.